Dermatita atopică

Dermatita atopică, denumită și eczemă, este cea mai frecventă afecțiune a pielii întâlnita la sugari și copii și se prezintă ca zone de piele eritematoasă (roșie), uscată și crăpată, însoțite de prurit intens (mâncărime). Cel mai des apare în perioada copilăriei, până în vârsta de 5 ani, iar în majoritatea cazurilor se ameliorează sau dispare în perioada adolescenței sau a vieții adulte. Se estimează că până la 20% dintre copii prezintă o formă de dermatită atopică. Mai rar poate să apară sau să persiste și în viața adultă.

Dermatita atopică apare în contextul unei predispoziții genetice, fiind vorba despre o scădere a capacității de apărare a pielii la acțiunea unor factori din mediul extern și incapacitatea pielii de a menține un nivel optim de hidratare.

Simptomele dermatitei atopice variază de la persoană la persoană și în funcție de vârstă, însă toate persoanele cu dermatită atopică prezintă prurit intens (senzația de mâncarime) ce determină scărpinarea și lezarea pielii. Zonele cel mai frecvent afectate în cazul copiilor sunt pliurile pielii, fața și scalpul, iar cele mai frecvente manifestări sunt roșeața, veziculele (bubițe cu lichid), pielea uscată, scuamoasă, îngroșată, crăpată. Din cauza lezării pielii prin scarpinat apar frecvent infecții cutanate. Multe dintre persoanele cu dermatită atopică au și alte afecțiuni alergice precum astm, rinită, conjunctivită, intoleranțe alimentare.

Dermatita atopică are o evoluție ce se întinde pe o perioadă de mai mulți ani și are tendița să reapară periodic, episoadele fiind declanșate de diverși factori din mediu, infecțioși, iritanți sau alergici. Cei mai frecvenți factori care declanșează episoadele de dermatită atopică și pe care persoanele cu această afecțiune trebuie să îi evite sunt:

alergenii din mediu precum praful, polenul, acarienii, părul de animale
alergenii alimentari precum laptele, ouăle, arahidele
produsele de spălare care usucă pielea
temperaturile scăzute
îmbrăcămintea din materiale iritante (lână, poliester, acryl)
agenți infecțioși
stresul emoțional

Diagnosticul dermatitei atopice este unul clinic, cu alte cuvinte medicul dermatolog sau medicul pediatru pot pune un diagnostic în funcție de aspectul leziunilor, de manifestări și de istoricul pacientului, fără a fi necesare alte analize. Un procent crescut dintre copiii cu dermatită atopică au cel puțin un părinte care să fi trecut prin aceasta afecțiune a pielii in copilărie. Pot pue probleme de diagnostic cazurile debutate la vârsta adultă, fiind necesară diferețiere de alte tipuri de dermatite specifice adulților. Dacă se suspicionează și asocierea cu intoleranțe alimentare sau alte alergii, se pot efectua și testări alergologice pentru a identifica factorii ce au potențialul de a declanșa sau agrava dermatita.

Tratamentul dermatitei atopice în timpul unui puseu se realizează după o schemă prescrisă de medic care poate fi alcătuită din dermatocorticoizi, antihistaminice, inhibitori de calcineurină, rolul acestora fiind de a scădea inflamatia, a ameliora pruritul si a ajuta refacerea barierei cutanate. Cazurile care se complică cu infecții vor necesita tratament antibiotic. Formele severe vor necesita tratament pe cale orală, iar în prezent se folosesc inclusiv terapii biologice cu anticorpi monoclonali.

În afara puseelor, persoanele cu dermatită atopică trebuie să evite factorii declanșatori și să urmeze o serie de măsuri generale de igienă și de ingrijire a pielii:

Pacienții cu dermatită atopică trebuie să evite spălatul excesiv al pielii, apa fierbinte și produsele de curățare iritante. Săpunurile antibacteriene și gelurile de duș dure sau parfumate îndepărtează uleiurile naturale de la suprafața pielii, acestea fiind deja deficitare în dermatita atopică. Sunt recomandate uleiurile de duș sau cremele de spălare care protejează stratul lipidic al pielii ce are rol de barieră.

După baie, pielea trebuie uscată prin tamponare și nu prin frecarea cu prosopul, iar cât timp pielea este încă umedă se vor aplica cremele hidratante.

Cremele emoliente sunt cel mai important element din schema de tratament a unei dermatite atopice, atât în pusee cât și în perioadele de acalmie. Aplicarea lor se va face de două ori pe zi și mai ales imediat după spalare pentru a păstra umezeala la nivelul pielii. Acestea nu conțin parfum și coloranți, au un conținut redus de apă și sunt bogate in ceramide.

Compresele umede ajută la calmarea pielii în timpul puseelor.

Se recomandă ca hainele și materialele textile care vin în contact direct cu pielea să fie confecționate din bumbac. Lâna și textilele sintetice irită pielea. Detergenții folosiți pentru spălarea hainelor trebuie să fie blânzi, neparfumați, adaptați pielii sensibile.

Temperaturile extreme pot declanșa pusee de dermatită atopică. În spațiile de locuit este important ca temperatura să fie una constantă și să se asigure un nivel optim de umiditate a aerului.

Sunt de evitat tratamentele naturiste și leacurile băbești încât au potențial iritant și alergizant. De asemenea, mixturile mentolate nu ajută la ameliorarea pruritului, ci îl pot agrava prin uscarea pielii.